Clujul nu este un oraş, este mai mult o poveste despre cum să vă întoarceţi şi să vă regăsiţi inima în piaţa Unirii, exact acolo unde aţi lăsat-o şi exact aşa cum aţi lăsat-o. Despre cum să reinvatați să vă jucaţi pe străzi, să beţi bere în Insomnia după luni întregi. Clujul este despre cum e să ai senzaţia să pluteşti, că mergi tot mai încet, că nu atingi asfaltul. În ceea ce priveşte cazarea în Cluj, sunt nenumărate oferte însă dacă vă doriţi ceva cu adevărat special atunci vă recomandăm pensiunea noastră.
Dacă ajungeţi prin Cluj vă sugerăm câteva locuri pe care nu trebuie să le rataţi. Nu puteţi pleca din Cluj fără să vedeţi Cetăţuia. Acolo găsiţi şi hotelul Belvedere acesta fiind de altfel şi unul din cele mai frumoase din Cluj. Puteţi găsi şi câteva terase unde puteţi să beţi o cafea în timp ce aveţi tot oraşul la picioare. Cetăţuia este pe malul stâng al Somesului şi reprezintă o fortificaţie construită în perioada Habsburgică în vârful dealului care poartă acelaşi nume.
Proiectul Cetăţuii, prima citadelă care a fost ridicată de Hapsburgi în Transilvania, a fost făcut de iginerul militar Giovanni Morando Visconti. Arhitectul a ajuns în Transilvania în anul 1691 fiind numit peste doi ani arhitectul militar şef al principatului. În această calitate a efectuat şi expertize pentru mai multe cetăţi şi a elaborat proiecte de fortificaţii noi, fiind şi autorul unei hărţi a Transilvaniei. Aceasta a fost publicată în anul 1699 la Sibiu şi conţine în afară de harta fizică a teritoriului şi imagini, planuri şi vedute, reprezentând fortificaţii şi oraşe fortificate în Transilvania.
Poarta Apei este amplasată în latura estică a incintei. Două contraforturi masive plachează deschiderea săpată în partea exterioară a valului de pământ. Deschiderea porţii are formă de mâner de coş şi este flancată de doi pilaştri plati, care sunt legaţi de o platbandă orizontală. Gangul de acces e mai îngust la exterior şi mai larg către interiorul cetăţii. Acesta este boltit cu arcade baroce cu profilul sub formă de mâner de coş. Partea din zona exterioară a gangului de acces este acoperită de clădiri cu două niveluri, acestea din urmă având o înfăţişarea mai sobră şi funcţională cu ferestre dreptunghiulare, fără incadramente şi cu parterul boltit.
Poarta vieneză constituia accesul principal al cetăţii. Ea are un aspect similar cu poarta estică. Putem vedea în plus doar frontul construit din cărămizi de deasupra cornişei. Gangul de acces are două faze de construcţie, partea de la exterior e mai veche, la fel ca şi în cazul porţii estice şi e acoperită de o boltă semicilindrică cu penetraţii. Porţiunea nouă a coridorului de acces este construită odată cu clădirea etajată aflată deasupra sa. Clădirea este boltită la parter. Observăm de asemenea şi ancadramentele cioplite în piatră la deschiderile parterului pe când ferestrele de la etaj au incadramente dreptunghiulare modelate în mortar. Gangul de la poarta vestică s-a surpat parţial din cauza alunecărilor de teren. Aceasta fusese amenajat în mod similar cu cele descrise fiind la rândul său surmontat de clădiri etajate de plan dreptughiular.
Între bastioanele de nord şi de nord est se află un coridor îngust de acces în cetate, tăiat în grosimea valului de pamat şi acoperit cu bolte turtite.
În vecinătatea porţii estice este o clădire masivă cu un singur nivel ridicată pe un plan dreptunghiular. Ancadramentele ferestrelor câte 6 pe laturile lungi şi câte 3 pe cele scurte, sunt modelate în mortar. Acoperişul înalt al construcţiei este scos în evidenţă prin lucarne ample dispuse pe două şiruri. Clădiea cu un singur nivel care se află în zona delimitată de bastionul nord estic, caracterizat de pereţi netencuiți ridicaţi în pietre, sumar ecarisate, deschideri puţine şi acoperiş în 4 ape, găzduia în trecut magazia de pulbere a cetăţii. Deasupra deschiderii sub formă de mâner de coş a uşii, a fost cioplit în piatră anul: 1718. Magazia de pulbere era acoperită de o boltă semicilindrică amplă de piatră.